Dacă până acum OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) proteja în mod concret mărcile înregistrate, în sensul că cererile depuse erau analizate şi comparate din punct de vedere al similarităţii cu cele existente, din data de 9 mai 2010 ei lasă responsabilitatea pe seama proprietarilor, oficiul ocupându-se doar de restricţionările “de bun simţ” (cum e cazul termenilor prea generali pentru a fi utilizaţi de o singură companie sau a celor obsceni).

Astfel, dacă în termen de două luni de la depunerea solicitării de înregistrare, aceasta nu este contestată de niciun alt titular, cererea se acceptă şi noua firmă poate profita de numele companiei cu reputaţie, cele două funcţionând practic în paralel.

Pentru a se împotrivi, deţinătorii brand-urilor pot angaja o companie care în schimbul unui abonament lunar de aproximativ 15 euro urmăreşte săptămânal Buletinul Oficial de Proprietate Industrială şi identifică mărcile ce le-ar putea agresa numele, pentru a reuşi depunerea unei contestaţii în acel interval de două luni.