Andrew Carnegie a fost cel mai bogat om din lume. (Ştiu, toţi veţi spune că John D. Rockefeller e mai tare, dar eu prefer să nu nominalizez la titlul de “primul” un tip care în jurul anului 1860 cumpăra doze a câte 30 de grame de petrol cu 21 de cenţi şi le vindea ţăranilor cu 2 dolari drept leac eficient în tratarea cancerului. La scurt timp după, medicii au descoperit că Nujol, pseudo-medicamentul lui Rockefeller, ducea la maladii grave, eliminând vitaminele liposolubile din corp. De aici probabil şi faimoasa replică “Vă spun cum am făcut toată averea, dar nu mă întrebaţi de primul milion de dolari”.)

Revenind, Carnagie a fost cel mai bogat om din lume. Averea lui ar fi echivalentă astăzi cu aproape 294 de miliarde de dolari. Dar până să îşi ridice imperiul în jurul “Carnagie Stell Company”, a avut mult de muncă.

  • S-a născut pe 25 noiembrie 1835, în Scoţia, într-o casă cu o singură cameră, ce servea drept bucătărie, sufragerie şi dormitor.
  • În 1848, emigrează împreună cu familia sa în Pennsylnavia, Statele Unite, în căutarea unei vieţi mai bune. În acelaşi an, la vârsta de 13 ani, Andrew îşi ia prima slujbă la o fabrică de textile, unde câştigă 1.20 dolari pe săptămână.
  • În 1850, îşi schimbă slujba, urmând să livreze telegrame contra unui câştig de 2.5 dolari pe săptămână. La scurt timp, este promovat drept operator de telegraf.
  • În 1853, se angajează la Pennsylvania Railroad Company, menţinându-şi domeniul de activitate, dar salariul aici era de 4 dolari pe săptămână. Această slujbă se dovedeşte a fi hotărâtoare pentru viitorul său. Îl cunoaşte pe Thomas A. Scott, care îl promovează drept director al filialei din Pittsburgh, apoi îl ajută să investească 500 de dolari într-un fond de investiţii. Apoi investiţiile au continuat în domenii înrudite cu căile ferate (fier, fabricarea de căi ferate şi poduri).
  • Acumulând capital, Andrew îşi înfiinţează în 1892 Canagie Steel Company, compania ce l-a îmbogăţit.
  • Ultimii ani din viaţă, Carnagie şi i-a petrecut ca filantrop, investind în promovarea limbii engleze, înfiinţarea de biblioteci publice (3000 ca număr, în Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă), a donat 50.000 de lire pentru înfiinţarea Universităţii din Birmingham şi 10 milioane de dolari pentru a ajuta la construirea Telescopului Hooker, ş.a.m.d.

A murit la 11 august 1919, de pneumonie. Însă în ultimele sale ore, a elaborat un dicton ce reflectă întreaga sa filosofie de viaţă:

“Un om ar trebui să petreacă prima treime din viaţă acumulând toată educaţia posibilă, a doua treime câştigând toţi banii pe care îi poate câştiga, iar ultima donând pentru cauze nobile.”