Obişnuiesc să rezum fiecare persoană despre care citesc la câteva trăsăuri personale sau la unele secvenţe din viaţa lor. Pe Henry Ford îl identific cu încăpăţânarea (şi îţi trebuie multă pentru a scoate Ford Model T când toţi cei din jur, de la asociaţi până la dealeri şi clienţi îţi spun că e cea mai urâtă maşină existentă pe piaţă, iar singurul său folos va fi pe post de dric), dar mai reţin şi un episod din viaţa lui când, pentru a reduce pe cât posibil costurile de producţie, a cerut furnizorilor să-i livreze piesele în cutii de lemn, pentru a fabrica din scânduri podeaua maşinii. Iar parcursul vieţii sale este următorul:

• Henry Ford s-a născut pe data de 30 iulie 1863, în Michigan. Fiul unor emigranţi irlandezi, Mary şi William Ford, care s-au stabilit la o fermă în Dearborn, îşi ajută tatăl cu gospodaria şi urmează şcoala într-o clădire cu o singură clasă. Cu toate acestea, Ford nu e atras nici de şcoală nici de viaţa de la fermă şi la vârsta de 16 ani pleacă la Detroit pentru a-şi găsi o slujbă.
• S-a angajat ucenic la un atelier auto, unde a învăţat totul despre motorul cu ardere internă. După câţiva ani, s-a întors la familia sa şi a lucrat part-time pentru Westinghouse Engine Company. Ford şi-a deschis propriul atelier auto acasă şi a început să repare motoare şi maşini. În această perioadă,  s-a îndrăgostit de Clara Bryant, cu care s-a căsătorit în 1888.
• Câţiva ani mai târziu, Ford şi soţia lui s-au mutat înapoi în Detroit, unde Ford a fost numit inginer-şef în cadrul Detroit Edison Company. Poziţia aceasta îi cerea lui Ford să fie disponibil 24 de ore pe zi, dar programul flexibil îi permitea să se ocupe de experimentele lui. A experimentat câţiva ani atât pe trăsuri care mergeau cu benzină, cât şi pe caleşti fără cai, până când primul său vehicul a fost gata. „Cvadricicleta”, formată dintr-un cadru de trasură montat pe patru roţi de bicicletă, a fost terminat în 1896. Ford a vândut această invenţie pentru a strânge banii necesari altor creaţii.
• În următorii câţiva ani, Ford a continuat să îşi perfecţioneze vehicolele pentru pasageri, ba chiar a construit maşini de curse pe care le-a condus el însuşi. În 1903, a produs un automobil bun de scos pe piaţă şi a format Ford Motor Company, capitalul aparţinând cetăţenilor oraşului Detroit. În 1908, Ford a introdus cu succes pe piaţă vehicolul „Model T”, produs şi comercializat 19 ani după aceea. Apoi, Ford a fost dat în judecată de Asociaţia Producătorilor Autorizaţi de Automobile şi după ani de procese, a câştigat în 1911 dreptul de a deveni producător.
• Ford a putut astfel să vândă „Model T” datorită tehnologiei sale avansate de producţie. În 1913 a introdus prima linie de asamblare a vehiculelor şi prin urmare, mai multe automobile erau produse la un cost mai mic. Ford a stabilit salariile minime ale muncitorilor din fabrică la 5$/zi, determinând creşterea productivităţii.
• Cu toate acestea, nu toată lumea a fost impresionată de stilul managerial al lui Ford şi în 1917 a fost din nou dat în judecată de acţionari pentru reinvestirea profitului în scopul extinderii companiei. Deşi tribunalul a decis în favoarea acţionarilor, până în 1920 Ford a reuşit să cumpere acţiunile acestora. A construit o fabrică imensă în River Rouge şi compania a devenit aproape independentă.
• Problemele cu care s-a confruntat Ford Motor Company s-au datorat stilului de management autoritar şi încăpăţânat al lui Ford. Deşi unicul fiu, Edsel, a fost numit preşedinte în 1919, tatăl său a controlat strict întreaga afacere. Când General Motors şi Chrysler au semnat contractul cu United Automobile Workers, Ford a refuzat să le urmeze exemplul. El a angajat detectivi şi paznici pentru a-şi împiedica muncitorii să formeze un sindicat.
• Fiul lui Ford, Edsel, a murit în 1943, în acel moment Ford revenind la conducerea companiei. Totuşi, până în acel moment avusese parte de două atacuri de cord şi doi ani mai târziu i-a predat conducerea nepotului său, Henry Ford II, el stingându-se din viaţă pe 7 aprilie 1947.