Această schemă e foarte des întâlnită în domeniul educaţiei financiare, sub diferite nume. Importanţa ei constă în faptul că odată completată, redă foarte bine de unde vin şi unde se duc finanţele persoanei în cauză şi îl ajută pe acesta să observe mai clar pe ce dă banii. Schema oglinzii financiare o aveţi mai jos:

După cum puteţi observa, aceasta include patru componente:
- Veniturile (toţi banii ce intră în buzunarul persoane; bani rezultaţi în urma unui serviciu);
- Cheltuielile (toţi banii ce părăsesc buzunarul sub formă de cheltuieli);
- Activele (investiţii care lună de lună aduc bani, indiferent dacă titularul munceşte sau nu);
- Pasivele (investiţii care lună de lună iau din bani, indiferent dacă titularul lucrează sau nu);
Aşadar, în graficul de mai sus, vom trece salariile, alocaţiile şi toate celelalte surse de venit la venituri, iar facturile la întreţinere, gaz, apă, curent electric la cheltuieli. Câmpul activelor va fi completat cu lucruri precum dividende din acţiuni, chiria investiţiilor imobiliare şi proprietăţi intelectuale (cărţi, muzică, ş.a.m.d.), iar la pasive trecem ratele lunare la diferite credite. Principala diferenţă dintre cele patru este că activele “te hrănesc” indiferent dacă lucrezi sau nu şi pasivele îţi iau din bani pe o perioadă îndelungată, indiferent dacă lucrezi sau nu.
Deci pentru a ajunge bogat, trebuie să investiţi în active şi să limitaţi cât mai mult pasivele precum casa, maşina, telefoane, laptop-urile etc. Dar cu toate acestea, pasivele pot fi transformate uşor în active. Dacă deţineţi un alt apartament în afara celui în care locuiţi, acesta e considerat un pasiv, întrucât existenţa lui vă costă în permanenţă. Dar dacă închiriaţi acel imobil, el devine un activ. Analog în cazul unei maşini. Dacă o utilizaţi la transportul de marfă sau drept taxi, o treceţi de la pasive la active, întrucât obţineţi profit de pe urma ei. Mai jos aveţi drept exemplu, câte o oglindă financiară pentru câteva tipologiii de persoane.
Prima este oglinda financiară a studentului. La venituri avem sprijinul acordat de către părinţi şi un job part-time, iar la cheltuieli chiria, facturile, mâncarea, hainele, transportul şi distracţia. Fiind la început de drum nu are active, dar nici pasive.
Aici avem reprezentată oglinda financiară a unui salariat. La venituri avem salariul, la cheltuieli impozitele, mâncarea şi cheltuielile fixe şi variabile, dar spre deosebire de student, salariatul are şi câteva credite în câmpul pasivelor.
Ultima reprezentare este a oamenilor bogaţi. Au şi ei cheltuieli şi pasive, dar întrucât au bază solidă reprezentată de active, reuşesc să amortizeze toate cheltuielile. Important de observat la această schemă este că persoanele din această oglindă trăiesc doar de pe urma activelor şi nu au nevoie de o slujbă.

[...] articol mai vechi (acesta) am adus în discuţie diferenţa dintre active şi pasive. Acum vreau să subliniez faptul că [...]