În general, românii care vor să economisească sau să investească în valută, aleg drept monedă (pe lângă leu) euro sau lira, întrucât au o valoare mare şi se află într-o uşoară creştere de la an la an. De asemenea, valuta nu depinde de contextul naţional (cum se întâmplă în cazul leului), fiind puţin mai stabilă. Însă banii, indiferent de formă sau valoare, se depreciază înainte de a indica o creştere considerabilă. Din acest motiv, antreprenorii se reorientează spre o altă investiţie nu prea promovată în România, ce are la bază metalele preţioase. Aurul şi argintul de investiţii cresc văzând cu ochii. De exemplu, pe 15 septembrie 2006 gramul de aur valora 51,2954 RON, iar pe 15 septembrie 2010, era cotat la 133,4221 RON. Asta înseamnă o creştere de 260% în patru ani.
Iar principalul avantaj al metalelor preţioase este că nu sunt impozabile (spre deosebire de bijuteriile din acelaşi material). Se găsesc sub formă de lingouri (cu greutatea de la 5 grame la 1 kilogram şi puritate până la 999%) sau sub formă de monede. Problema e că România nu e prea deschisă când vine vorba de metale de investiţii, iar singurul loc de achiziţie e Piraeus Bank, ce oferă lingouri de 5, 10, 20, 100, 250, 500 de grame şi 1 kilogram (puritate 999% – 24 K) şi monede British Sovereign (puritate 916.7% – 22K). La ei, puteţi alege să luaţi acasă aurul sau să-l depozitaţi în interiorul băncii, contra unui comision de 0.10% din valoarea contractului, la care se adaugă TVA-ul. Cu toate acestea, dacă alegeţi depozitul bancar, vi se permite să revindeţi aurul băncii, oricând doriţi, la cursul zilei.
După cum puteţi observa, România nu e pregătită pentru investiţii de acest tip. Piraeus Bank a spart gheaţa, lansând vânzarea de aur. Eu, ca persoană fizică pot să achiziţionez de la ei şi să merg cu lingoul acasă (caz în care e greu de găsit un cumpărător), sau îl pot ţine în bancă, sperând că valoarea va creşte suficient, încât să-mi pot permite să plătesc comisioanele şi să rămân cu profit.
În concluzie, aurul e un început. Dar cum rămâne cu argintul? În ţară poate fi cumpărat doar de pe site-uri ce se ocupă de import, la un preţ ce include transportul şi asigurarea, uşor peste preţul pieţei. Cu toate acestea, e mai ieftin, deci poate fi achiziţionat în cantităţi mai mari. Dar cel mai important argument este că aurul e metal de expoziţie, pe când argintul are utilitate practică. E utilizat în electronică, IT şi alte industrii, iar cantitatea existentă pe piaţă se diminuează. Din acest motiv cred că peste ceva timp vom asista la o creştere a valorii argintului, şi de ce nu, poate chiar la o schimbare de curs argint-aur. Însă nu în viitorul apropiat.

[...] This post was Twitted by sclaviibanilor [...]