Când ne gândim la brand-uri şi produse, mai important decât reputaţia e modul în care antreprenorul reuşeşte să facă din produsul său un element de referinţă în viaţa cotidiană a clientului. Pentru a exemplifica, toţi ştim arhicunoscuta luptă dintre Pepsi şi Coca-Cola, cu simpatizanţi în ambele tabere (eu îs cu Pepsi). Însă dacă e un meci de fotbal, toată lumea (de la gropari şi până la patronii echipelor) mănâncă seminţe Nutline, iar într-o zi călduroasă toţi suntem cu un Betty Ice în mână, indiferent de statutul social. Ca să nu mai vorbim oul cu surprize (Kinder), Mentos sau de faimosul delikat (Knorr); toţi aceşti ultimi termeni sunt folosiţi uzual şi nu definesc doar brand-ul, ci şi produsul.
Din acest motiv, eu unul ţin mai mult la modul în care e perceput un nume de către client, decât la cifrele de vânzări. Şi în timp ce Coca-Cola se bate cu Pepsi, brand-uri de genul Rom, Dero şi cele menţionate mai sus deţin monopolul pe piaţa românească în ceea ce priveşte nişa lor. Şi ştiu, nu e acelaşi nivel, însă doar pentru că românii nu mănâncă şi nu spală la fel de mult precum beau băuturi de tip cola :).
