Iar o să scriu unul din articolele ce nu ar trebui să apară pe un blog motivaţional, dar să realizezi mediul în care te desfăşori e, zic eu, primul pas spre succes. Aşadar, am observat cum în ultima perioadă toată lumea se plânge. Unora nu le mai ajunge, unii au prea mult din ce nu-şi doresc, iar alţii încă mai încearcă să impresioneze cu poveşti lacrimogene într-o lume în care oamenii nu te cred că eşti handicapat nici dacă te văd fără mâini sau picioare.

De aceea cel mai important lucru în viaţă e să-ţi fixezi bine planurile în minte şi să te ţii de ele. Eu unul, nu-mi discut problemele cu nimeni, ci doar proiectele de viitor, întrucât, după cum v-am mai zis şi într-un articol trecut, folosesc negativismul persoanelor care îmi spun “asta nu va merge” pentru a-mi rafina ideile, luând în considerare fiecare obstacol posibil auzit la ei. Cât despre, “am probleme”, “îmi e rău”, “mai am şase ore de trăit”, credeţi-mă că nimănui nu-i pasă. Toţi îşi etalează compasiunea faţă de voi, după care ies la bere sau încep o conversaţie amuzantă. Şi asta se întâmplă în 100% din cazuri, căci aşa e lumea construită. Istoria nu s-ar fi scris în forma actuală dacă Mihai Viteazu s-ar fi plâns că are un cârcel la mâna stângă, iar Ştefan cel Mare că a făcut o bubă unde l-au tăiat turcii. Grow up, people. Do your work and don’t be stupid.